Ganduri la Aniversare …

12718007_10154018662278374_1805708569339665766_n

Rugaciune:

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce cu intelepciunea Ta ai zidit pe om din tarana si ai suflat in fata lui suflare de viata si, binecuvantandu-l, ai zis: cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul, – iar la Cana Galileii, prin Unul – Nascut Fiul Tau, ai binecuvantat nunta si deci nasterea de fii, cu multa umilinta rugam marea Ta bunatate, ca neincetat sa reversi harul Tau si sa Te milostivesti asupra copilului nostru, pe care ai binevoit sa ni-l daruiesti. Umple-l de intelepciune si pricepere. Apara-l de toate cursele vrajmasilor vazuti si nevazuti. Porunceste ingerilor tai ca totdeauna sa ii fie calauze si povatuitori spre toate faptele cele bune, ca de-a pururea sa Te poata lauda si preamari in veci. Indrepteaza-ma pe mine, pacatosul, Doamne, sa duc o viata curata, ca sa-l pot indruma pe calea poruncilor Tale. Mereu sa vina pacea Ta peste casa noastra, sa vina peste noi mila Ta, ca sa sporim in fapte bune si in tot ce este bineplacut Tie. Insuti primeste multumire si lauda a inimii mele pentru acest minunat dar. Amin.

P.S. De ziua Sfintilor Parinti, Ioachim si Ana, dupa 14 ani de asteptare, Bunul Dumnezeu ni l-a daruit pe Alexandru Iustin. Astazi la 2 ani de la nasterea sa, gandul meu de recunostinta se indreapta catre doamna preoteasa Simona Capsa, alaturi de care am invatat: “ce inseamna sa fii parinte?”

Deasemenea, multumesc bunicilor din Piatra Neamt, Fam. Preot Constantin si Aneta Capsa, nasilor nostri de cununie Constantin si Angelica Nistor dimpreuna cu Fam. Preot Gheorghe si Ioana Zamfir, care dintotneauna, desi fizic departe, mereu i-am simtit sufleteste aproape prin rugaciunile si dragostea lor pentru noi.

Nasilor, Fam. Ioan Nicolae si Mariana Tite si mosilor Fam. Ioan si Maria Tite, care l-au increstinat pe Alexandru, la Biserica Sfanta Treime, Los Angeles, iar Slujba Tainei Sfantului Botez fiind savarsita de catre PC Sa Parintele Protopop Constantin Alecse, pretuirea si recunostinta noastra pentru ceea ce au implinit atat de frumos.

Tuturor credinciosilor, de aici sau din tara (pe care i-am intalnit de-a lungul anilor), care ne poarta in rugaciunile lor, le aducem multumita pentru toata fapta si gandul bun adresat.

Iar nu in ultimul rand, doresc sa aduc aleasa recunostinta, bunicii Antoanela, care cu timp si fara timp, vegheaza neincetat pe Alexandru. Sarut mana, buni!

La Multi Ani, fiul meu! Tata.
2016-09-09

Posted in Uncategorized | Comments Off on Ganduri la Aniversare …

Pagliacci

Impreuna cu domnul doctor Florin Vranceanu, in seara zilei de 6 ianuarie 2014, am avut deosebitul prilej de a o intalni pe distinsa soprana, doamna Adina Nitescu. Personalitate remarcabila, cu o prezentare de exceptie pe scena Operei din San Diego, datorita domniei sale, s-a vorbit din nou cu admiratie despre Romani / Romania. Felicitari! (UCSD TV link)

Posted in News / Information | Leave a comment

Rugaciune …

Curăță-ne Doamne casa și masa, și duhul, și trupul, de toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile, așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă, un singur drum, o singură dragoste și o bucată de pâine pe masă.

Izbăvește-ne Doamne de străvechiul nostru blestem de a porni peste tot și nu a ajunge nicăieri, de a încărca mai mult decât putem duce, de a le începe pe toate și a nu duce nimic până la capăt.

Scoală-ne Doamne în zori și trimite-ne la muncă, la munca cea care nu atât pentru tine, cât pentru aproapele tău, nu atât pentru trup, cât pentru suflet. Dăruiește-ne o zi bună cu spor și hărnicie, așa încât spre seară întorși acasă, împăcați cu sine și cu lumea din jur să cinăm cu ceea ce ni s-a dat – pâine și apă. Atât.

Romania are un viitor / are talent. LINK

Posted in Poezie | Comments Off on Rugaciune …

Fourth of July Celebration

Love and warm hugs to my friends and loved ones on 4th of July.

null

Posted in Uncategorized | Comments Off on Fourth of July Celebration

Parintele Iustin Parvu


Prin osârdia maicilor de la Mănăstirea Paltin, mormântul Părintelui Iustin Parvu a fost împodobit cu câteva sute de trandafiri în culorile naționale, ca pentru un erou al neamului și trandafiri albi sub forma de cruce, ca pentru un apostol și mărturisitor al Credintei Ortodoxe.



Posted in News / Information | Comments Off on Parintele Iustin Parvu

Postul Sfintelor Pasti 2013

Indrăznim a vă transmite invitaţia de secole a Bisericii noastre, făcuta cu stăruinţă, dar şi cu blândeţe, de a porni într-un pelerinaj, într-o impreună – călătorie cu Dumnezeu. Sa avem curajul de a face un prim pas în „tristeţea strălucitoare” a Postului ca apoi să vedem destinatia, bucuria sublimă a Paştelui („pascha”, „trecere”), intrarea întru slava Împărăţiei. Condiţia omului de fiinţă logică în general, a creştinului în mod special, este accentuată în această perioada de aceea de „homo peregrinus”, de drumeţ întru Cuvantul divin către Împărăţia lui Dumnezeu. Această călătorie care are un profund caracter liturgic, procesiunea amintind de cea din noaptea de Paşti, ne invită să ne împropriem atat duhul Postului, cât şi duhul Ortodoxiei, ajutându-ne să trecem dintr-o stare spirituală în alta.

În perioada 18 martie – 4 mai 2013 ne aflăm în Postul Sfintelor Paşti, care este cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durata ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare. El a fost randuit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufleteasca a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi.

Dezlegare la peşte: se manâncă peşte în săptămâna albă (11 – 17 martie), de Buna Vestire (25 martie) si de Florii (28 aprilie)

 „Dăruind vei dobândi”: Ca întotdeauna sprijinul dumneavoastră faţă de Sfânta Biserică, oferit în variate forme, este mult apreciat, fiindu-ne de un real folos în continuarea lucrării celei bune pe plan administrativ.

 Îngrijirea mormintelor: Păstrători ai tradiţiei, în această perioadă, cu toţii acordam o atenţie deosebită curaţeniei de primăvara în propia gospodărie. Vă invităm cordial să o extindeţi şi asupra mormintelor din cimitirul parohiei noastre, făcând totodată amintire de hotărârea Consiliului Parohial cu privire la obligaţiile anuale ce decurg din deţinerea unui loc de veci în cimitir. Pentru mai multe detalii, vă rugăm respectuos a vă adresa d-lui Constantin Armenici.

Departe, dar mereu prezenţi: Gândurile noastre, la început de călătorie, în acest urcuş spre Înviere, se îndreaptă, de asemenea, către toţi fiii parohiei plecaţi din ţară, fizic fiind departe numai, pentru că sufleteşte sunt cu noi, şi ne rugăm ca Bunul Dumnezeu să le poarte paşii sub a Sa pronie, netezindu-le căile si făcând posibilă îndeplinirea bunelor dorinţi. Vă purtăm în rugăciune! Deşi munca şi lucrarea dumneavoastră acolo este mai grea în context neortodox, vă asigurăm ca şi ajutorul lui Dumnezeu este mult mai evident. Sprijiniţi-vă existenţa pe Dumnezeu, pe Maica Domnului şi pe toţi sfinţii, căci făra ei nu puteţi face nimic autentic. Atât noi, cât şi familia de aici, ne rugăm pentru dumneavoastră şi sperăm într-o revedere cât mai apropiată.

File de carte: Pentru cei interesati să aprofundeze semnificaţiile teologice ale acestei perioade, precum şi de dobândirea de noi cunoştinţe cu caracter religios, vă stăm la dispoziţie atât cu propunerile noastre, cât şi cu inventarul de carte din bibliotecă. Lansăm deschisă această invitaţie cu mult drag.

Sa facem din Post o perioadă destinată unei frecventări şi participări crescânde la slujbele Bisericii, să ne aplecăm mai mult asupra noastră în calitate de creştini, să medităm cu şi mai mult folos duhovnicesc asupra scopului vieţii, să percepem esenţialul din duhul liturgic, să re-analizăm „modul nostru modern de viata”! Cu smerenie ne adresăm dumneavoastră pentru a sublinia ca Taina Sfintei Spovedanii (ce se savârşeşte cu precădere în perioada posturilor, dar nu exclusiv) nu e o contabilizare de fapte mai puţin bune, ci ca o restabilire a împreunei-lucrări cu Dumnezeu, un nou început, o noua făptură. Tocmai pentru a veni în întâmpinarea acestor nevoi, Biserica noastră va fi deschisă zilnic, între orele 08:00 – 20:00, atât în prima, cât şi în ultima săptămână a Postului Mare.

Nu ezitaţi a ne contacta pentru orice eveniment sau nevoie spirituală! Cu bucurie răspundem prompt cererilor dumneavoastră, iar pentru împlinirea cu folos a programului propus (link) cu smerenie vă rugăm să ne sprijiniţi.

Ne dorim ca Bucuria Sfânta si Lumina Învierii lui Hristos să vă umple sufletele şi inimile şi să vă dăruiască credinţă, putere pentru a răzbate pe marea acestei vieţi! Sa rămâneţi întotdeauna la picioarele Crucii Celui răstignit şi aşa, răbdând toate, până la sfârşit, Hristos Cel Înviat să vă mântuiască! Sfinte Sărbatori cu pace vă dorim!

Hristos A Înviat! Adevărat A Înviat Hristos!

Posted in News / Information | Comments Off on Postul Sfintelor Pasti 2013

Ada Milea la UCSD

Violinist Alexander Balanescu, leader of the Balanescu Quartet, performs with Ada Milea, a Romanian vocalist, actress, and songwriter, for performance of The Island — inspired by the classic Robinson Crusoe story but with an improbable twist, as retold by pre-war Romanian surrealist poet Gellu Naum. ArtTalks! Postperformance conversation with the artists.

 

  • When:
  • Where: The Loft
  • 9500 Gilman Drive, San Diego, 92093

Posted in News / Information | Comments Off on Ada Milea la UCSD

Programul Liturgic Nasterea Domnului 2012

Programul Liturgic Nasterea Domnului – Craciunul 2012! (link)

Posted in News / Information | Comments Off on Programul Liturgic Nasterea Domnului 2012

Profesor Dumitru Turlacu

In memoriam.
Pentru domnul Prof. Dumitru Turlacu care mi-a fost ca un “bunic” pe pamant american.
Pentru mai multe info: http://biserica.org/phpBB2/viewtopic.php?p=5441#5441

O lacrimă amară

O lacrimă amară-mi curge-n gură,
Pentru un prieten care nu mai este.
El pătrunsese în a mea făptură,
Iar azi primit-am cea mai neagră veste.

Prieten drag, de ce mă faci să sufăr,
De-abia ţi-am cunoscut adâncul sfânt?
Dumitre dragă, sufletu-ţi – un nufăr,
De ce-a plecat, aşa, ca dus de vânt?

Poate ai vrut mai mult decât se poate,
De-atâta suflet mare ce-ai avut,
Nu ai crezut în lacrimi şi în moarte
Iar inima a vrut, dar n-a putut.

Poate aşa a fost să-ţi fie partea,
Ca sufletu-ţi să zboare-aşa subit
Şi dacă-aşa uşoară îţi fu moartea
E că de Dumnezeu eşti mult iubit!

Că nu mai este Dumitru Turlacu
Durere şi regrete-s pe pământ.
Biserica „Sfânta Treime”, sacru
Îl pomeni-va, cu-al său nume sfânt!

Iar rudele, soţia şi copiii
Vor plânge, la mormântul lui, mereu,
Şi flori ei vor sădi la căpătâiu-i,
Îngenunchind în crez la Dumnezeu.

O, Doamne, Doamne, mă dor aste clipe,
Dar rogu-te, măcar, să-l sui la rai,
Şi să îi spui: „ Rămâi aici Dumitre,
Că meriţi cinstea asta să o ai!”

(poezie dedicata de prietenul sau, ing. Mircea Iordache, Romania)

Posted in News / Information | Comments Off on Profesor Dumitru Turlacu

Risipa (Duminica Fiului Risipitor)

Luca XV, 11 – 32 Duminica Fiului Risipitor

Si a zis: Un om avea doi fii. Si a zis cel mai tanar dintre ei tatalui sau: Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din avere. Si el le-a impartit averea. Si nu dupa multe zile, adunand toate, fiul cel mai tanar s-a dus intr-o tara departata si acolo si-a risipit averea, traind in desfranari. Si dupa ce a cheltuit totul, s-a facut foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa. Si ducandu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tari, si acesta l-a trimis la tarinile sale sa pazeasca porcii. Si dorea sa-si sature pantecele din roscovele pe care le mancau porcii, insa nimeni nu-i dadea. Dar, venindu-si in sine, a zis: Cati argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foame! Sculandu-ma, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: Tata, am gresit la cer si inaintea ta; Nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Fa-ma ca pe unul din argatii tai. Si, sculandu-se, a venit la tatal sau. Si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, alergand, a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat. Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Si a zis tatal catre slugile sale: Aduceti degraba haina lui cea dintai si-l imbracati si dati inel in mana lui si incaltaminte in picioarele lui; Si aduceti vitelul cel ingrasat si-l injunghiati si, mancand, sa ne veselim; Caci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. Si au inceput sa se veseleasca. Iar fiul cel mare era la tarina. Si cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit cantece si jocuri. Si, chemand la sine pe una dintre slugi, a intrebat ce inseamna acestea. Iar ea i-a raspuns: Fratele tau a venit, si tatal tau a injunghiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a primit sanatos. Si el s-a maniat si nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, il ruga. Insa el, raspunzand, a zis tatalui sau: Iata, atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei. Dar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai injunghiat pentru el vitelul cel ingrasat. Tatal insa i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt. Trebuia insa sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat.

De ce ii este lumii astazi foame? De IUBIRE si de SENS. Intre foamea de Iubire si foamea de Sens, FIUL si TATAL aleg de cele mai multe ori Risipa.

Risipa fiului si risipa Tatalui; risipa norilor si risipa florilor; risipa noroiului care ingroapa in murdarie si risipa apei care spala, prin Botez, noroiul, renascand Lumina; risipa celui ce fuge si risipa celui ce asteapta; risipa noptii si risipa zilei; risipa mortii si risipa INVIERII. Risipa atrage singuratatea, durere ingrozitoare a spiritului omenesc.                   Singuratatea atrage cosmarul inspaimantator al zbuciumarii, ca intr-o cascada.            Risipa este insa dincolo de bine si de rau. Pilda Fiului Risipitor este, de fapt, pilda Tatalui risipitor. Cu fiul intors acasa, Tatal face risipa de daruri.

Intre cele doua risipiri exista mai multe stari, mai multe trepte:                                     Prima: starea de pacat a fiului, a trairii “in afara lui insusi” in contradictie cu mostenirea, starea caderii adamice. De cate ori nu se spune despre X: “ar fi baiat bun, dar se risipeste”. A doua: starea “venirii in sine” cu bunele consecinte: indreptarea inimii catre Tatal – aici Dumnezeu, catre casa, acum Biserica; recunoasterea pacatului, hotararea si in cele din urma, adica in cele mai de aproape, ridicarea.                                                                               A treia: starea de ospat, starea de strangere la un loc a celor risipiti. Sfanta Biserica este un ospat: mancare Euharistica.

Realizarea, manifestarea, definitia si esenta Bisericii este Sfanta Euharistie, adunarea la un loc a membrelor ei. Iubirea si sensul sunt date de Ospatul Euharistic.

Veniti, gustati si vedeti ca Bun este Dumnezeu! (by Parintele Sever Negrescu)

 

Posted in Parintele Sever Negrescu | Comments Off on Risipa (Duminica Fiului Risipitor)

Nasterea Domnului 2011!

Nasterea Domnului se aseamana cu               Pilda Semanatorului.

Semanatorul nu seamana oricum, ci la vreme potrivita. Asa si Nasterea Domnului s-a intamplat la vreme potrivita (Galateni 4, 4).

Sarbatorind-o si cinstind-o an de an, momentul Craciunului devine pentru fiecare dintre noi vreme potrivita de reincepere a lucrarii la mantuirea noastra prin alergarea spre Cel ce vine.

Iesirea semanatorului la camp indica o apropiere intre el si locul unde se arunca samanta incoltitoare de viata. Asa si Dumnezeu, prin trimiterea in lume a Fiului Sau, iese din transcendenta Sa absoluta si se apropie de creatia Sa in mod cu totul surprinzator.

Samanta divina, viata, este anti-apocalipsa, este marele dar facut de El celor ce vor lucra la recoltarea roadelor.

Asa cum samanta e viata si hrana spre viata, in acelasi timp Nasterea Domnului ni-L ofera pe Fiul lui Dumnezeu ca viata a lumii si hrana spre viata prin Cuvantul Sau si prin Sfanta Euharistie in care ni se lasa mereu prezent. Nasterea Domnului reprezinta harul lui Dumnezeu fata de noi, dar si dorul Sau.

Iisus Mantuitorul seamana in lume samanta acestui dar si dor, chemandu-ne la recoltarea mantuitoare aducatoare de permanenta bucurie asa cum mentioneaza colinda:
“Care bucurie si aici sa fie, de la tinerete pan-la batranete.”

The Birth of Christ represents a model for planting seeds.

A farmer cannot plant whenever he chooses, but rather only at the appropriate times of year. Likewise, the birth of Christ took place at the right time and place (Galatians 4, 4)

In celebrating and honoring the birth of Christ each year, Christmas creates the perfect opportunity for each one of us to renew our efforts to redeem ourselves.

When a farmer plants, he becomes closer, creating a oneness with the place from which life springs when the time is right. God did much the same, by sending His only son into the world. He left his absolute transcendence and became closer to His creation in a completely surprising way.

The divine seed, life, is anti-apocalyptic. It is the great gift from the Creator for those who will work to harvest what gets eroded.

The seed represents life and nourishment; while God offers us the birth of Christ, His only Son, as the life of the world, as well as spiritual nourishment for life through the Holy Eucharist. The birth of Christ is God’s greatest gift to us.

Our savior, Jesus Christ, plants His gift in each of us and calls us to harvest our own salvation which brings an everlasting joy as mentioned in the Christmas carol, “Joy to all, from young to old.” (by Fr. Theodor Damian)

“Astazi vin sa-mi plec genunchii
inaintea ieslei Tale,
Copilas din alta lume
obosit de frig si cale.

Si-mi plec inima si fata,
Copilas din zarea albastra,
si ma-nchin cu umilinta
calator prin lumea noastra.

Nu am smirna ca si magii
nici tamaie si nici aur,
lacrimile pocaintei
imi sunt singurul tezaur.

Ti le-aduc acum ‘nainte
cu sfiala si rusine,
Copilas venit din Ceruri
sa porti Crucea pentru mine.”

Posted in Nasterea Domnului | Comments Off on Nasterea Domnului 2011!

Biserica Sf. Maria Anaheim

Posted in Photographs | Comments Off on Biserica Sf. Maria Anaheim

Pilgrims

Posted in Photographs | Comments Off on Pilgrims

2011 ROEA Retreat AZ

Posted in Photographs | Comments Off on 2011 ROEA Retreat AZ

Staging a So-Cal Earthquake in Romania

By Raymond Hardie

Why have a trio of UC San Diego professors brought an earthquake to Iasi in eastern Romania?

It is a humid evening in this former capital of Moldavia, the most eastern province of Romania, bordering Ukraine. A dress rehearsal of Molière’s “Misanthrope” is underway in the contemporary Black Box.

Molière in Romanian sounds Italian with an overlay of Slavic phrasing, and is intense, almost breathless at times. The three UC San Diego Theatre and Dance professors, Andrei Both, Judith Dolan and Gabor Tompa, watch from tiered seating, far from their classrooms and studios in La Jolla.

The Black Box is situated in the grounds of the Vasile Alecsandri Teatrul National. Built by the celebrated Viennese architects Helmer and Fellner in 1894, the National Theater is being renovated behind a girdle of scaffolding and swathes of canvas, leaving the Black Box as the present home of the company. A city of monasteries, five universities and numerous tree-shaded parks, Iasi (pronounced Yash) celebrates its prolific literary past with busts of its authors, poets and playwrights everywhere. And the gutted interior of the Teatrul National with its ornate gilded ceilings, chandeliers and murals is a fitting pantheon to the city’s long-lasting affair with literature.

It is in the middle of the fifth act of “Misanthrope” and Gabor Tompa, head of directing in Theatre and Dance at UC San Diego, interrupts the dialogue between the male and female leads ,Alceste and Celimène. He jumps up onto the highly polished black, stage floor, in constant motion, gesturing and answering questions, “Da da” (yes, yes) and “Nu Nu” (no, no). Andrei Both, the graduate design professor at UC San Diego joins him on the stage. A conversation ensues about the height of an elaborate crystal chandelier suspended over the action. The set, which was built in Bucharest and trucked the 500 km to Iasi, is chic and sparse, with reflective black surfaces, weirdly angled bright red bookshelves, a grand piano, and a gleaming white bath positioned behind cut glass panels.

“Some of the ideas for the set came from the images of very high-end New York lofts, the kind of thing you see in the magazine Object,” says Both. “It was important that it looked like a feminine space – Celimène’s space. The space of an empowered woman.”
Meanwhile Judith Dolan, a Tony-award-winning costume designer, who is also a professor of design at UC San Diego, takes her Romanian assistant Mariuca aside. A new dress has not yet arrived, or may have arrived and not been picked up or may have been picked up but … There is a certain Romanian logic to all of this, and Dolan is patient. She, too, has a strong sense of what the show will look like and is persistent in the face of glitches. “The fundamental thing was that if I was to design Molière for Romania, I was going to design it with a sense of the American spirit,” she says. “That relates to everyone in Celimène’s household – a sense of the casual and nonchalant, people who create their own sense of fashion. It is very much a “Misanthrope” that is NOT set in Paris.” At that stage, one of the actors walks onstage in one of the “non-Paris” designs, an actor in a zoot suit with a bold pink fedora. “I found that in LA and brought it over with me,” Dolan says with a knowing smile.

Tompa and Both pace the set – the upcoming earthquake is on their mind. Both makes sure that a large bird of prey, a symbol of Molière’s scheming characters is well anchored. He strokes its feathers. “You have to be resourceful when you are designing here,” he says. “We needed a predatory bird on the set and it came from the natural history museum here in Iasi.”

Tompa calls Both to take one last look at the chandelier and makes sure the actors know where they will stand. That SoCal earthquake concept is about to be tested. “We conceived the idea of the earthquake in Act V during our working sessions in San Diego,” says Tompa. “It’s symbolic of the break in the play, a split between what has been happening and what will. The moment of decision, if you will.”

And is a concept that will not be lost here as earthquakes are not alien to Moldavia (the latest at 4.7 being in May of this year).

Before they start again, Silva Helena Schmidt , who plays Celimène, needs to talk to Dolan about her dress and the amount of physical action she has in this act. She is a handsome young woman, with a cascade of tight golden curls and a figure accentuated by the svelte silken dress that Dolan has designed. The costumes are both revealing and commanding. “I saw Celimène as a very smart young woman who is determined to make her own rules in a society. A little brash, but sexy in her strength,” says Dolan. “She is often played as more of a tease, more of a flighty character.”

The actors resume. The sharp intensity of the exchange between Alceste and Celimène conveys the approaching denouement. A black-suited servant enters and indicates that Alceste must leave. A moment later, the Black Box theater suddenly quivers and trembles with its SoCal-inspired earthquake. The floor splits in a wide, jagged V-shape and pours white smoke into an ice-blue neon-colored light. The chandelier jerks in a wild spasm. The actors stop, take in the moment and then smile. “Da. Da.” They like this, now they understand its context.

The “Misanthrope” will run in repertory in the Vasile Alecsandri National Theatrul’s Black Box throughout the performance season; it opens Sept. 23. It’s a bit far to travel for a ticket and anyway it is already sold out. They do love their theater in Iasi.

Professors Both, Dolan and Tompa teach fall classes at UC San Diego. Will “Misanthrope” be on the curriculum? They laugh. No. Maybe next year when they get time to dissect and evaluate the experience.

SOURCE

Posted in News / Information | Comments Off on Staging a So-Cal Earthquake in Romania

Saptamana Patimilor 2011

In mormant, Viata,
Pus ai fost, Hristoase,
Si s-au spaimantat ostirile ingeresti,
Plecaciunea Ta cea multa preamarind.

Multumim Bunului Dumnezeu pentru ca ne-a invrednicit sa ajungem si in acest an zilele mantuitoare ale Saptamanii Patimilor Domnului Nostru Iisus Hristos.
Alaturi de Prea Cucernicul Parinte Protopop Constantin Alecse savarsit-am Taina Sfantului Maslu, Sfintele Slujbe ale Deniilor, Prohodul Domnului si toate celelalte randuieli tipiconale premergatoare Sfintelor Pasti.
Apoi in Sambata Mare, in prezenta PS Sale Prea Sfintitului Parintelui nostru Irineu de la Vatra Romaneasca am liturghisit Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie a Sfantului Vasile cel Mare la Biserica Romana “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Palm Springs.

Inchinamu-ne Patimilor Tale, Hristoase. Arata-ne noua si Slavita Invierea Ta!

Posted in Photographs | Comments Off on Saptamana Patimilor 2011

Se clatina pamantul …

Pamantul se sfarama, pamantul sare in bucati, se clatina pamantul.
(Isaia XXIV, 19)

Inalt Prea Sfintitul Parinte Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

Pamantul s-a tulburat din nou in maruntaiele sale in Tara soarelui rasare si se manifesta violent, spre disperarea oamenilor. Milioanele de victime ale cutremurelor cu revarsari de ape din Asia, ale uraganelor din America, ale imbolnavirilor de SIDA din Africa, ale inundatiilor din Romania si din toata Europa din anii trecuti si acum ale necrutatorului cutremur din Japonia ne obliga la o reflectie asupra cauzelor dezastrului. Ce s-a intamplat, oare, in adancul pamantului, pe pamant, in ape si in vazduh? Cine este responsabil de toate acestea?

Credem si marturisim ca omul, asezat de Dumnezeu ca „preot” si slujitor al creatiei, este responsabil, prin faptele sale, de tot ceea ce se intampla in natura.

Natura este prietenul omului, nu dusmanul sau. Urmarind insa numai propriile sale interese, omul deranjeaza lumea inconjuratoare in echilibrele sale asezate in ea de Creator. Consecinta acestei atitudini lipsite de comunicare pasnica si respectuoasa cu natura este transformarea ei, din prieten si aliat, in dusman. „La noi in Balcani – spunea Sfantul Nicolae Velimirovici – se pastreaza inca ceva din respectul vechi fata de natura. Traieste inca obiceiul ca sateanul sa-si faca cruce zicand: Doamne, iarta, cand vrea sa taie copacul, sa coseasca iarba sau sa junghie animalul. Popoarele care au declarat razboi naturii (…) au atras asupra lor nenumarate rele. Cel care rupe legaturile prietenesti cu natura le rupe in acelasi timp si cu Dumnezeu”.

Exploatarea naturii de catre societatea tehnologica moderna este, in general, recunoscuta ca responsabila pentru unele dezastre naturale. Ceea ce insa nu se marturiseste indeajuns este adevarul ca tot ce se petrece in natura este o extindere a ceea ce se afla in inima omului. O analiza atenta si responsabila a istoriei omenirii arata faptul ca sfintenia sau pacatul din om antreneaza intreaga creatie, influentand-o in bine sau in rau.

Viata curata a omului aduce bucurie si se revarsa ca un har de binecuvantare asupra universului. Atunci cand omul isi umple viata de Dumnezeu, zidirea, in totalitatea ei, primeste lumina si slujeste omului fara rezerve. Se explica astfel de ce ramurile copacilor se inclina la trecerea unui sfant, de ce otravurile devin nevatamatoare pentru un om cu viata sfanta (Luca 10, 19) si de ce animalele inceteaza de a mai fi salbatice in apropierea unui om pacificat launtric. Acest adevar, transpus la nivelul unui popor intreg sau al societatii umane in general, are drept consecinta manifestarea naturii in mod pasnic, fara convulsii.

Dimpotriva, generalizarea pacatului prelungeste raul in interiorul creatiei si aceasta se manifesta, in consecinta, la adresa omului prin cutremure, inundatii, boli, seceta etc. Dupa cum natura este receptiva la bunatatea, modestia, credinta si frumusetea sufleteasca a omului, in acelasi fel, ea nu este indiferenta fata de rautatea, trufia, pretentia luciferica la superioritate manifestate de oameni. Nici furtunile, nici trasnetele ucigatoare, nici norii de lacuste, nici revarsarea nemiloasa a apelor nu vin la intamplare. Ele prelungesc furtunile, agitatia, seceta sufleteasca, necredinta si cutremurele ce au loc in sufletele oamenilor si intre oameni. „Pamantul va fi pustiit – avertizeaza profetul Isaia poporul plin de pacate – pamantul este in chin si sleit (…) Pamantul este pangarit sub locuitorii lui, caci ei au calcat legea, au infrant oranduirea si legamantul stricatu-l-au in veci! Pentru aceasta, blestemul mistuie pamantul si locuitorii indura pedeapsa lor” (Isaia 23, 3-6). „Pamantul se sfarama, pamantul sare in bucati, se clatina pamantul (…) Pacatele apasa asupra lui” (Isaia 24, 19-20). Traind in duhul acestei conceptii biblice, taranii satului romanesc de altadata incercau sa afle ce pacat mare fusese savarsit in obstea lor pentru faptul ca o napasta sau alta se revarsa asupra ogoarelor, asupra animalelor, asupra lor insisi.

Dezastrele care au zdruncinat atat de puternic viata umanitatii nu sunt, oare, o reflectare, o rasfrangere in natura a raului devastator din noi? Ca reactie la tot ce s-a intamplat in urma inundatiilor, s-a hotarat construirea de ziduri si baraje mai inalte si mai puternice pentru a opri, pe viitor, furia apelor. Este o actiune binevenita, absolut necesara. Este, insa, si suficienta? Nu aplicam, oare, aceeasi logica pe care au avut-o oamenii dupa potopul lui Noe? Ei au hotarat sa construiasca turnul Babel. In zilele noastre, ca si atunci, nu se vorbeste despre necesitatea ridicarii unor ziduri interioare care sa potoleasca furia urii, a dezbinarii, a tendintelor de dezintegrare a familiei si, implicit, a neamului. Nu se vorbeste decat firav, parca ne-ar fi rusine, despre inaltarea unor ziduri educationale si legislative care sa ne apere de furia ucigatoare de suflet si trup a pacatelor contra firii, a avorturilor, a pornografiei.

Cutremurul din Japonia si alte dezastre ale stihiilor naturii sunt si un avertisment adresat omenirii pentru a se intoarce cu fata catre Dumnezeu.

Prin Biserica se ofera lumii posibilitatea primenirii ei pe dinlauntru prin credinta in Intruparea, Moartea si Invierea lui Hristos. Pamantul, apa, vazduhul „asteapta, dupa cuvantul Sfantului Apostol Pavel, cu nerabdare sa se izbaveasca de robia stricaciunii” (Romani 8, 19) si a pacatelor noastre.

Este necesar sa primim in sufletul nostru pe Hristos Dumnezeu, pentru ca El sa ia chip in noi si sa ne mantuiasca. Altfel, nu se stie ce dezastre vom plange in viitor.

Orice zambet plin de tandrete adresat nefericitilor acestei lumi, orice atitudine de iertare pentru cel ce ne-a gresit, orice mangaiere pentru batranul ravasit, orice copil nou nascut, orice rugaciune pentru cei ce „ne iubesc si pentru cei ce ne urasc pe noi”, orice experienta a prezentei lui Dumnezeu in viata noastra se transforma in binecuvantare pentru noi, pentru ceilalti si pentru intreaga creatie. SURSA

Posted in News / Information | Comments Off on Se clatina pamantul …

Sunday of Orthodoxy

Posted in Religie | Comments Off on Sunday of Orthodoxy

Alexandru Trifan

Vatra sufletului meu: bunicul meu, + Alexandru Trifan, la varsta de 88 de ani, citind Psalmul 37 la slujba Utreniei (aprilie 2009).

“Nu ma lasa, Doamne Dumnezeul meu, nu Te departa de la mine;
Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mantuirii mele.”

In memoria bunicului meu, Alexandru Trifan citind Psalmul 50 si cantarea bisericeasca “Iubi-Te-voi Doamne” pe care a indragit-o atat de mult.

17 iunie 2007!
Eram in Sfanta Biserica in strana dreapta cand am facut aceasta fotografie. Langa mine era barbatul al carui tata a murit cand am fost in lagarul din Siberia, Rusia. Va las ca amintire si aceasta fotografie. Dragi nepoti si copii, cand o sa vorbiti despre mine, sa va uitati pe aceasta fotografie si sa va mangaiati cu mult dor. Va sarut! Alexandru, la optzeci si sase de ani.

Posted in Video | Comments Off on Alexandru Trifan

Confessio

Doamne, tinde-Ti patrafirul
peste fata mea de lut,
sufletu-mi neghiob si slut
sa-l albesti cu tibisirul
cand amurgu-si toarce firul
peste-un pic de gand tacut.

Sa-Ti vorbesc, ne-aud vecinii,
iar osanda e pacat;
eu stau pe-un colt plecat
si sa-mi scriu povara vinii,
pe cand Tu, la vremea cinii,
sa-mi soptesti ca m-ai iertat

Aciuiati pe-o vatra noua
vom purcede spre nou cant;
eu, o mana de pamant,
Tu, lumina-n strop de roua,
migali-vom cartea-n doua:
Tu, vreo trei, eu, un cuvant.

Si-ncaltandu-Te-n sandale
sa pornesti pe drum stelar,
intr-ale slovelor chenar
eu opri-Te-voi din cale
si-n minunea vrerii Tale
Te-oi sorbi dintr-un pahar.

IPS Sa Bartolomeu Anania

Posted in Poezie | Comments Off on Confessio

IPS Bartolomeu Anania

Cu regret si durere in suflet, dar cu nadejdea in mila si mangaierea care vin de la Dumnezeu, Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului anunta ca in ziua de 31 ianuarie 2011, la orele 19:25, Parintele nostru, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu ANANIA, si-a inceput calatoria spre Imparatia Cerurilor.

Decesul a survenit la Sectia de Terapie Intensiva a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca. Inconjurat de medici, prieteni, ucenici si colaboratori apropiati, trupul Inalt Preasfintitului Bartolomeu a cedat multiplelor afectiuni care i-au marcat ultima perioada de viata. Trupul celui care a fost timp de 18 ani Arhiepiscop al Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolit al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului va fi depus în Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca, unde toti cei care doresc ii vor putea aduce un ultim omagiu.

Ziua inmormantarii, in cripta ierarhilor de sub altarul Catedralei Mitropolitane, va fi anuntată ulterior.

In toate aceste zile de doliu, ierarhii, clerul si credinciosii Bisericii noastre vor inalta rugaciuni pentru iertarea pacatelor si dumnezeiasca fericire a sufletului nobil al Parintelui nostru Arhiepiscopul si Mitropolitul Bartolomeu si pentru vesnica sa odihna in Imparatia lui Dumnezeu, alaturi de alesii Sai.

Dumnezeu sa il odihneasca in pace si pe toti cei îndurerati sa ii aline cu mangaierea Duhului Sfant!

Va rog ascultati cuvintele IPS Sale Bartolomeu Anania.

De ce murim?

Sensul vietii!

Posted in News / Information | Comments Off on IPS Bartolomeu Anania

Marie Sofia Timariu

“Cati in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-ati si imbracat, Aliluia.”
Cu binecuvantarea IPS Sale Parintelui nostru Nathaniel savarsit-am Taina Sfantului Botez la Biserica Ortodoxa Sarba din San Diego.

Posted in Photographs | Comments Off on Marie Sofia Timariu

Luiza si Florin Timariu

“Sfintilor mucenici care bine v-ati nevoit si v-ati incununat, rugati-va Domnului sa se mantuiasca sufletele noastre.”
Cu binecuvantarea IPS Sale Parintelui nostru Nathaniel savarsit-am Taina Sfintei Cununii la Biserica Ortodoxa Sarba din San Diego.

Posted in Photographs | Comments Off on Luiza si Florin Timariu

A fost odata Transilvania

Lautare, lautare ce ai ramas sa canti in sat.
Cine iti mai asculta doina? Ca flacaii au plecat.
Cui mai canti in nopti cu luna langa prag de sezatoare?
Nu vezi ca Ardealul e singur, nu mai are sarbatoare.

Nu vezi jalea cum se aduna in a inimii potir
Cum sporesc pe zi ce trece, crucile din cimitir.
Nu vezi ca a pornit potopul de cand inima e de piatra
Si taranii pleaca in lume parasand si plug si vatra.

In noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, trupe ale regimentul 201 motorizat Budapesta, împreună cu unii localnici maghiari şi cu membri ai organizaţiei Nemzetőrség (“Straja naţiunii”) au declanşat un holocaust în comuna Ip din judeţul Sălaj, precedat de torturi şi alte atrocitati.

A fost odata in Transilvania, Documentar 2007, 30 min
Regizor: Manuela Morar
Producator: Hyperion University

Este important sa stim adevarul, acel adevar trait de acesti oameni si despre care noi nu am citit in cartea de istorie. Daca tristetea va lasa sa observati, filmul este excelent realizat.

Posted in Video | Comments Off on A fost odata Transilvania

Iar ninge cu sperante

Pe marile orase,
Pe sat sau pe catun,
Cad fulgii cu ravase
Vestind pe Mos Craciun.

El vine azi in lume,
‘Naintemergator,
Vestindu-ne un Nume,
Ce vine-ntrajutor.

E Binefacator,
Prin rugi de noi I’om cere.
Cu Duh de viata datator
Si-a lumii mangaiere.

Iar de povata Sa ti-o sta,
In suflet si pe limba,
Vedea-vei tu cum viata ta,
In bucurii se schimba.

De vrei crestine-al tau amar,
Sa-l schimbi in bucurie,
Pe-al vietii tale calendar,
Azi pe Iisus Il scrie.

Si cand te rogi sa-ntrebi mereu
Pe El in rugaciune:
Ce-ai face Tu in locul meu?
Sa faci ce Eu ti’oi spune.

Deschide-I usa si-L primeste,
Si ada-I jertfe drept prinos.
Caderea fulgilor vesteste,
Ca astazi, S-a nascut Hristos.

Ion Anton

Posted in Poezie | Comments Off on Iar ninge cu sperante

Ganduri de Craciun

Motto:
Rupand noi azi din calendar
Si fila ce-a incheiat siragul,
A mai trecut un an si altul iar,
Ne trece astazi pragul.

Vrem, sau nu vrem, in fiecare zi rupem cate o fila din inexorabila carte a vietii, astfel, cand le terminam de rupt pe toate, nu ne mai ramane decat a striga: a fost odata. Curgerea vietii ne aduce iar intr-o statie de sfanta bucurie, in care sufletele noastre comunica cu Misterul Ceresc. Am zis sufletele, deoarece, trupurile noastre, ancorate in imensitatea pamanteasca, nu au decat trairi materiale.

Locatarul vremelnic al acestui boţ de lut, templul omenesc, care este sufletul, se simte mare parte din viata, captivul trupului. Aceasta, deoarece, trupul nu poate fi decat intr-un singur loc, la un moment dat, pe cand sufletul, dupa capacitatea sa afectiva, haladuieste in tot universul. De aici se naste conflictul intre ce vrem (sufletul) si ce putem (trupul).

Exista un moment in care armonia intre ce vrem si ce putem atinge punctul maxim, acesta fiind trairea Nasterii Mantuitorului. La acest soroc si bogatul si saracul vibreaza la unison primindu-L in casa sufletului sau pe Acela care a coborat pe pamant spre a salva din pacatul stramosesc, creatia Tatalui. Astfel Copilul Divin, Fiul lui Dumnezeu, a coborat pe pamant, luand chip de om, traind cu gloata, ca om si ca Dumnezeu. Omenirea fiind instiintata de Magi de coborarea pe pamant a Mantuitorului, chiar daca din ignoranta si nestiinta nu L-au primit cum se cuvenea, cand au inteles ce Dar dumnezeiesc au primit L-au intampinat inchinandu-I-se.

De 2010 ani, omenirea se bucura la ziua cand Sfanta Fecioara, intr-un anonimat total, in conditii extrem de vitrege, naste pe Mesia. Doar semnele ceresti I-au anuntat coborarea pe pamant, dar omenirea L-a primit ca pe Fiul lui Dumnezeu, inchinandu-I-se.

Fie ca bucuria care a fost la Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos, sa fie si in casa sufletelor tuturor fiilor Sai de pe pamant. Hristos ni s-a nascut, sa-L marim. (Sursa)

Posted in Nasterea Domnului | Comments Off on Ganduri de Craciun

Lumea si noi …

Emisiunea “Lumea si noi”, prezentata la TVR International, in data 1 decembrie 2010, realizata de catre d-na Mihaela Craciun la Biserica Ortodoxa Romana “Sfanta Treime” din Los Angeles, California.

      

Posted in Video | Comments Off on Lumea si noi …